luni, 23 octombrie 2017

Iubiri la kilogram 27 - Cafea cu taifas

Iubiri la kilogram 27 - Cafea cu taifas






Serile erau plictisitoare pentru Andreea, mai ales în primele zile când dincolo de niște mese formale la care mai participau și șefi de mâna a doua din grup nu avea altceva de făcut decât să încerce să viziteze de una singură Frankfurtul, care s-a dovedit cam neinteresant pentru un turist obișnuit. Multe clădiri de birouri, câteva muzee la care nu avea timp să ajungă cât erau deschise și mai multe restaurante, în care nu îi plăcea să stea de una singură.
Cu timpul s-a apropiat de Irena, blonda având camera în același hotel cu ea. Au stat seri lungi una în compania alteia, iar timpul și cocktailurile exotice pe care le-au comandat a făcut inevitabil ca cele două să ajungă și la confidențe. Povestea Irenei nu avea mai nimic de face cu a ei, frumoasa cehoaică având mai multe relații în palmares, dar care au durat exact cât a dorit ea. A renunțat fără regrete la iubiți geloși, la unii prea banali pentru a avea ceva de spus, iar pe câțiva tipi i-a trimis la plimbare chiar după câteva zile, reproșându-le ba penisul prea mic, ba lipsa de fantezie în pat. De vreo doi ani avea o relație stabilă cu un tip care nu doar că o iubea, dar dădea aceeași importanță sexului ca și ea. Limitele sexului sunt cele stabilite între parteneri, iar Irena trăia bucuria unei relații deschise, de care se bucura împreună cu iubitul ei și care o scăpase de invariabilele întrebări referitoare la plăcerile sexuale pe care nu le descoperise încă.
Andreea se gândea în momentele acelea la Bogdan și aprecia deschiderea cu care i-a acceptat partidele de sex cu Dana și Sorina. Se întreba de ce a făcut tâmpenia să plece atunci de la mare și de ce nu a știut să aprecieze ce a avut. În suflet îi încolțea temerea că s-a gândit cam târziu la toate astea și că Bogdan deja o ura, destul de plauzibil căci nu-și găsise timp să se vadă cu ea.
A decis că va merge la el imediat ce va ajunge în București, fără să mai tot stabilească întâlniri, dar până atunci trebuia să își găsească ceva de făcut aici, să nu i se pară cele două săptămâni prea plictisitoare.
A început să iasă seara cu Irena, mutându-și conversațiile la barurile din zonă. Într-una dintre ele, ușor amețite amândouă, au plecat să descopere celebrul cartier roșu al orașului. Au plecat repede de acolo, fugind de ceata de drogați adunați la colțurile de stradă și de bărbații ciudați care te invitau în barurile goale. O mică oprire le-a mai animat seara, o vizită la sex shop, didactică aproape pentru Andreea, căci a plecat cu niște manșoane, bile și vibratoare pe care i le-a lăudat Irena, explicându-i cu răbdare ce însemnau ele în viața de cuplu.
Nerăbdătoare să ajungă acasă a stat puțin la petrecerea din ultima seară, deși Irena i-a făcut cu ochiul și i-a spus discret că Iwo și Lorenzo îi propuseseră să meargă undeva să petreacă într-un cadru restrâns.
– Au fost grozavi, dar poate vei vrea să te convingi singură data viitoare. Atât i-a spus Irena dimineață și a sărutat-o de la revedere.


Andreea se uită mulțumită la cele câteva genți pline de haine. În timp ce o închide pe ultima zâmbește, au avut un drum lung de parcurs până aici.
Toamna trecută se întorcea de la Frankfurt cu dorința de a relua relația cu Bogdan și de o face cum trebuie. Își amintește și acum zborul spre București, în care se uita la ceas din sfert în sfert de oră, cum a deschis telefonul când avionul abia aterizase pe pistă și l-a sunat, fără a primi vreun răspuns. Așa și-a petrecut și acea seară, plină de așteptare, până ce undeva spre dimineață, când scârțâitul tramvaielor trezea Bucureștiul, a mers la el la ușă și a sunat. L-a văzut dezbrăcat, prin ușa întredeschisă, așa cum a văzut și sticlele de pe masă și fundul unei femei care adormise pe canapea. A fugit, pornind pe jos către casă, ascunzându-se pe aleile dintre blocuri pentru ca nimeni să nu-i vadă lacrimile. A fugit de el, de gândurile ei și de senzația de vină pe care în mod ciudat o simțea.
A trecut aproape o lună în care l-a respins, până ce s-a gândit că poate nu avea motive să se simtă înșelată, căci atunci între ei nu mai era nimic în afară de golul pus de plecarea ei de la mare. I-a acceptat povestea cu prostituata și a încercat să-l înțeleagă că și-a căutat în acel trup străin doar fuga de singurătate și incertitudine.
Au început să se vadă din ce în ce mai des, ea plecând cât putea de repede de la birou să iasă cu el la un teatru sau la o simplă plimbare, în care îi asculta ore întregi planurile legate de o afacere proprie. Bărbatul atât de sigur pe el era de fapt un simplu om care avea nevoie de ea, de sfaturile ei și de validarea propriilor idei.
S-au mutat aproape pe nesimțite împreună, pentru ea serile fiind adevărate curse între apartamentul ei și al lui, în care își tot muta haine și cosmetice într-o parte în alta, până ce și-a dat seama că acesta este un simplu pretext prin care nega o realitate – îl iubea pe Bogdan și își dorea să fie tot timpul cu el. Alături de Bogdan regăsise căldura și înțelegerea, dar mai ales imaginea mesei la care cuplul discută și iși împarte ideile și speranțele. Discuția despre mutarea împreună a venit firesc într-una din seri, ambii simțind că ocolesc inutil subiectul, poate din cauza reținerilor pe care le-a adus vara trecută petrecută la Corbu.
Andreea a închis ușa casei sale după ce a dus ultimul bagaj la mașină. Bogdan a strâns-o în brațe, simțind că avea nevoie de asigurarea lui:
– Hai s-o facem și pe asta. Va fi bine, vei vedea. Te iubesc Andreea!
– Și eu te iubesc, Bogdan.
Au rămas îmbrățișați minute bune, până ce una dintre babele de pe scara ei a deschis curioasă ușa.

Niciun comentariu: